Monthly Archives: Februarie 2015

zolty

Pe Zolty l-am cunoscut anul trecut la Vama Veche, intr-un minunat week-end pe care l-am petrecut (si in care am petrecut) impreuna cu Cristi si cu alti bloggeri minunati la Sandalandala. Acesta a fost surpriza pe care Chinezu le-a facut-o comentatorilor premianti de pe blogul lui.

Zolty ma impresionase deja prin ceea ce scria pe blog, dar vara trecuta am ramas fara cuvinte cand am aflat ca el nu vazuse marea.

Nu am mai participat de mult timp la campaniile de pe Blogal Initiative. Doar le-am urmarit. Gestul frumos pe care vrea insa sa il faca Zolty m-a determinat sa-i scriu povestea.

Pe scurt, Zolty, unul dintre bloggerii activi în campaniile Blogal Initiative şi, în acelaşi timp, unul dintre cei mai inimoşi oameni pe care am reuşit să-i cunoaştem, vrea să dea prin concurs fostul lui scaun electric. Pentru cei care nu ştiu, Zolty suferă de distrofie musculară congenitală, motiv pentru care nu poate desfăşura toate activităţile pe care le desfăşurăm noi. Chiar şi atunci când scrie pe blog face asta folosind doar un deget, pentru că boala nu-i permite mai mult.

Zolty şi-a cumpărat acum ceva timp un scaun electric, care să-l ajute să se deplaseze. Între timp, a primit altul mai performant, iar acum vrea să doneze scaunul lui vechi cuiva care are nevoie de el. Problema ar fi că scaunul are nevoie de nişte acumulatori, care costă în jur de 1500 de lei, dar şi de cineva care să suporte cheltuielile de transport ale scaunului către câştigător, aşa că ne-am gândit să găsim un sponsor care să ne ajute cu aceste două neajunsuri.

Asadar, se cauta sponsor pentru fapta buna pe care vrea sa o faca Zolty, care sa cumpere acele acumulatoare si care sa suporte cheltuielile de transport ale scaunului.  Propunerile de sponsorizare se pot trimite pe adresa: contact@blogalinitiative.ro, unde vor fi centralizate.

To be continued.


umbre

La finalul primului sezon Umbre, sau poate finalul final, never know, m-am decis sa scriu despre el. Sau mai bine sa spun de ce mi-a placut atat de mult.

Daca la inceputul serialului scriam dupa vizionarea primelor doua episoade ca scenariul lui este considerat cel mai bun scris vreodata pentru un serial romanesc, la finalul sezonului spun ca este cel mai bun, pur si simplu.

Mi-a placut foarte mult pentru ca am regasit o realitate neacceptata, pe care o cunoastem din auzite, sau poate chiar traita de unii dintre noi. Da, recuperatori exista de mult timp. Bat, iau bataie si recupereaza bani sau obiecte. Asa ca dragilor care ati urmarit serialul si i-ati recomandat scenaristului sa se uite la stirile de la ora 5, sa stiti ca nu acolo se face documentarea. Si nici in alte jurnale de factura aceasta de pe la televiziuni. Lucrurile acestea chiar se intampla. Exista pur si simplu. Trebuie doar sa stii pe cine sa intrebi si unde sa cauti.

De asemenea, nu exista un tipar al recuperatorului – asa ca cei care ati comentat ca Pavlu nu e portivit pentru ca, si pentru ca, forget about it. Cel prezentat in Umbre este o varianta: destul de dur, corp lucrat la sala – cat sa poata sa pocneasca bine, stil de viata modest – taximetrist, imbracat in trening si fara prea multe studii; dar exista varianta rafinata a acestuia: frumos, musculos, rafinat cu haine si masini scumpe si cu ceva in cap, despre care n-ai crede ca ar putea fi asa ceva. In ambele cazuri acestea pot sa aiba iubite sau familie pe care le protejeaza si nu le expun (sunt si situatiile in care acestea sunt implicate, dar asta e alta discutie). Oricum ar fi, ei au un scop precis: sa recupereze pentru cineva ceva prin orice mijloace.

Mi-a mai placut pentru limbajul folosit: o armonie perfecta intre infatisare, conditie si sarcini de indeplinit; potrivit de la prima replica pana la final. Mi-au placut: locurile unde a fost filmat pentru ca sunt autentice, muzica, intriga si decorurile alese. Mi-au placut actorii si drama, cu influente de comedie neagra, ce-i drept, dar fix din acest motiv mi-a placut.

Daca as scrie continuarea acestuia, as educa un pic personajul principal, l-as rafina si nu ar mai fi taximetrist. (pentru ca este expus si el vrea sa iasa din aceasta lume). Nu va iesi din lumea asta decat daca pleaca din tara sau moare. Nu as alege niciuna dintre variantele astea. As merge pe “avansarea” lui si as centra actiunea pe taxele de protectie. Pentru ca da, si acestea sunt reale. La noi, in Romania.

umbre

 

 


londra: art & fashion

De mică am trăit într-un mediu artistic, printre albume de artă și o cultură mai aparte. Mama mea a făcut liceul de artă și anul acesta a absolvit secția de pictură. Mi-a insuflat de mică dragostea pentru forme și culoare. Tatăl meu deși e doctor m-a călăuzit pe drumul fotografiei învățându-mă de pe la 14 ani tainele aparatului foto și developării pe film. Fac parte din generația norocoasă care a mai apucat să se joace ani de zile cu substanțe chimice și să developeze în camera obscură.

Suntem o familie de artiști (sora mea e architect și fratele meu e graphic designer și designer de obiect).  În  liceu m-am axat pe pictură și deși absolventă de graphic design mai participam la orele de textile unde am prins drag pentru imprimeuri. Facultatea am facut-o la București secția foto-video procesare computerizată a imaginii și am continuat cu un master în fotografie.  Experiența profesională m-a plimbat atât prin televiziune (având colaborări cu TVR și Prima TV) cât și în domeniul publicațiilor. Prima revistă pentru care am fost fotograf a fost Casa și Grădina, încă de la primul număr apărut în România. La fel am fost privilegiată să lucrez aproape 2 ani la GQ tot de la primul număr, ca și editor foto și fotograf. La revista Mami am făcut ani de zile fotografie de obiect și o rubrică de bricolage în care eu confecționam obiectele, le fotografiam și scriam despre procesul de fabricație. Pictoriale și articole ilustrate cu fotografiile mele au apărut în reviste precum Unica, Tabu, Femeia etc.

Pictura am reluat-o acum trei ani când am participat la o expoziție colectivă la Biblioteca Națională București  urmând numeroase participări în tabere naționale și internaționale, expoziții colective și personale.

Pasiunea cea mai mare este arta vizuală în special pictura și fotografia. Când nu le practic pe cele două imi place să merg la teatru, să ascult muzică sa citesc și mai ales să călătoresc. De asemenea ador să întâlnesc oameni noi cu care să schimb idei și să leg prietenii.

Inspirația imi vine de undeva din adâncul sufletului când acesta se conectează la exterior. Astfel încât o frunză, o picătură de ploaie sau o rază de soare sunt elemente de inspirație. Un sentiment pe care mi-l provoacă cineva, o linie melodică, un personaj sau chiar o altă lucrare de artă îmi dau idei pe care le transform prin prisma imaginației mele și le dau o nouă formă.

 Asa isi incepe povestea Alexandra Pașca, fotograf si pictor, participanta anul acesta la prima editie a evenimentului Londra: ART & FASHION – Industry of beauty – cel mai elegant eveniment de arta si moda romaneasca

Realizat sub sloganul Noi suntem industria, tu ești frumusețea va fi lansat la Londra unicul festival de moda si arta menit sa aduca Romania frumoasa in ochii publicului international. Conceptul are la baza alaturarea unui grup de tineri designeri si artisti romani care sa arate lumii o parte nevazuta a tarii lor, talentele si priceperea, traditia si cultura, toate reinterpretate intr-un proiect modern, sofisticat, fastuos.

Aflat la ediția I, evenimentul Art & Fashion – Industry of beauty si-a propus sa puna in lumina reflectoarelor o gama larga de oameni speciali si talentati in a ridica frumosul la rang de stil de viata. Oamenii sunt cartea de vizia a tarii din care provin. Cu ei, prin ei, imaginea natiunii capata contururi inimaginabile.

Evenimentul va avea loc intr-una din cele mai iconice locatii din capitala engleză – East Wintergarden, Canary Wharf si se va desfasura pe parcursul intregii zile de 15 februarie 2015. Expozitie, defilare, receptie, muzica de calitate  – acestea sunt doar cateva din ingredientele celui mai mare concept de acest gen de promovare a Romaniei in lume. Invitatul special este cunoscutul designer Catalin Botezatu si, alături de el, 20 de nume importante din arta si moda romaneasca intr-un show de neuitat.

Inceputuri

În septembrie 2014 am fost invitată de Daniela Vițelaru, organizatorul evenimentului și fondatorul revistei “România în contact”, să particip la acest eveniment care se află la prima sa ediție. Vizitând pentru prima dată Londra m-a fașcinat această capitală europeana a modei cât și conceptul evenimentului. Locația am vizitat-o în cele 11 zile petrecute acolo și este pur și simplu wow. Am ales să prezint două proiecte ilustrând femeia în două din stările prin care poate trece în viață: femeia independentă, dezbrăcată de inhibiții, care își folosește corpul ca mijloc de comunicare și de expresie și femeia mamă, care poartă în pântece o viață nouă și asigură continuitatea. Copilul pe care îl va naște este modul de ei de comunicare cu lumea. Pentru fiecare dintre cele două ipostaze am ales un mijloc de expresie diferit specific conceptului. Astfel, femeia independentă este reprezentată prin fotografie, un mijloc modern de expresie iar femeia – mamă este reprezentată prin pictură, un mod de expresie clasic.

Pentru prima editie a acestui eveniment, Alexandra Pasca va fi prezenta cu Fashionable Motherhood si Noir Haute Couture, despre care sunteti invitati sa cititi mai jos:

In Fashionable Motherhood, am ales să prezint o serie de picturi reprezentând femei însărcinate, prin asta să exprim valoarea femeii ca mamă (rolul femeii în trecut era să aducă pe lume copii și să îi crească), pentru că pictura este un mod clasic de expresie, fiind cel mai potrivit cu rolul ancestral al mamei. Maternitatea este prezentată ca o alegere plăcută, o stare pozitivă în care femeia se simte împlinită și mândră. Fragilă dar puternică, femeia este cea care însuflețește totul în jurul ei și are puterea să dea, la rândul ei viață, acesta fiind modul ei de a comunica cu lumea exterioară. Formele, hainele și atitudinile diferite sunt o influiență a orașului în care trăiește și a mediului înconjurător. Care sunt granițele dintre femeie și mamă? Iubire, frumusețe, fragilitate, forme, naștere, limite, fertilitate. Toate sunt de genul feminin. Pentru că toate descriu femeia și calitățile ei. Feminitatea, fertilitatea, rafinamentul, simțul estetic, sensibilitatea și felul în care ea își poartă sarcina în timpul celor 9 luni de transformări continue o fac unică și mai frumoasă.

Proiectul se poate vedea la adresa http://fm.alexandrapasca.ro/

In celalalt proiect, Noir Haute Couture, am ales prin fotografie să prezint o serie de 9 lucrări reprezentând femeia modernă, independentă. Corpul în forma sa naturală, nud, este în deplinătatea perfecțiunii lui. Este un suport pentru gândurile care se află în interior, pentru toate trăirile și senzațiile care ies la suprafață pe piele, organul care are cea mai mare suprafață din corp. Pielea este granița dintre exteriorul nostru și interior, puntea de legătură între fizic și spiritual. Când se pot vedea lucrurile mai clar decât atunci când corpul este dezbrăcat de haine, de inhibiții și prejudecăți. Cuvintele alcătuiesc un accesoriu vestimentar, ele se lipesc și înșiruindu-se iau forme de haine pe părțile din corp care sunt mai predispuse spre a lua contact cu exteriorul. Fiecare model are un suflet unic astfel încât trăirile, emoțiile, frământările îi ies la iveală sub altă formă de haină și în altă parte a trupului. Fiecare lucrare conține un model cu un accesoriu vestimentar diferit. Proiectul conține 9 lucrări, 9 fiind cifra magică, multiplicarea puternică a simbolului lui trei care în religia creştină este trinitatea Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh.

Proiectul se poate vedea la adresa  http://nhc.alexandrapasca.ro/

Proiectul Alexandrei nu ar fi fost posibil fără ajutorul sponsorilor. Printurile de o calitate excepțională sponsorizate de AME design, iar biletul de avion din partea agentiei de turism BeldiTours.

Urmatoarea editie va fi in luna septembrie 2015, iar de acum inainte, de doua ori pe an vom avea la Londra cei mai reprezentativi artisti si designeri romani care vor promova Romania prin succes si valoare.

Partenerul permanent al evenimentului este revista bilingva Romania in contact dedicata romanilor de succes din lume.

noir haute couture 9 noir haute couture 5 Fashionable motherhood 8

 


talk to the bomb

Vineri seara, la Godot Cafe-Teatru, Sașa, Alex si Voinicul au adus vara inapoi, in sufletele spectatorilor.

Timp de aproape doua ore, am simtit razele soarelui, nisipul fierbinte si am ascultat povestile de la malul marii. In 2001, Vama arata altfel. Iubirile erau altfel. Timpul trecea altfel. Vara aceea a fost o astfel de vara.

Talk to the Bomb este povestea unui triunghi amoros nascut pe plaja si este dramatizarea uneia dintre miile de povesti de dragoste care au inceput acolo, pe nisipul din Vama.

Talk to the Bomb, dupa textul excelent scris de Rucsandra Pop, in regia lui Lala Misosniky, este o poveste despre pierderea inocentei, despre maturizare, despre revelatii care te agata seara la o bere si apoi te urmaresc ani intregi. Interpretarea actorilor: Gratiela Badescu, Alex Fifea si Dan Lupu aflat la prima reprezentatie in aceste spectacol, in care s-a descurcat excelent, mizeaza – si reuseste – pe crearea unei legaturi, pana la contopire, cu publicul. Cei trei actori sunt sinceri, convingatori si reusesc sa transmita foarte bine mesajul spectacolului.

Sunt Sașa si sunt o fata cuminte. Sau am fost. Pana in secunda in care pe plaja a aparut furtuna care spatial s-a propagat pana in America, temporal pana la Revelion si metafizic pana intr-un vechi cartier din Varsovia, spune Gratiela Badescu, masterand UNATC, despre personajul ei. Gratiela este activa pe scena independenta, dar a jucat de asemenea la Teatrul Masca, la Teatrul Dramatic ID Sarbu din Petrosani, la Teatrul de Comedie si in producţiile TVR: O scrisoare pierduta de IL Caragiale si Cafeneaua de Mihai Malaimare.

Pe vremea aia inca mai scriam poezii, inca mai aveam un telefon fix si pareri despre lume si viata. Noptile si femeile erau toate la fel de fierbinti. La rasarit pe plaja pocneau sampaniile, nervii si fermoarele. Atunci am hotarat sa-mi prelungesc adolescenta, pentru inceput, cu 20 de ani. Vara lui 2001. Inimile ni s-au prabusit pe repeat pana tarziu in iarna – asa isi descrie Alex Fifea personajul. Pe durata studiilor la UNATC, dar si ulterior, Fifea a lucrat cu grupul Tanga Project in proiecte ca Un spectacol. 4regizori. 4dramaturgi sau Rahova NonStop. Alex Fifea a jucat in spectacole de teatru contemporan, experimental si underground, in regia Verei Ion, Ioanei Paun, Mirunei Dinu şi a lui David Schwartz.

Voinicul e construit din contraste. E un tip aproape rudimentar, care a reusit sa transforme asta in farmec personal. In ciuda aparentelor, e un barbat sensibil si introvertit. Si-a pus insa o masca care sa-l faca sa para cool. Intalnirea cu Sașa il zdruncina pentru ca prin ochii ei se vede mai bun decat simte el ca e si asta il trezeste la viata. – asa isi descrie Dan Lupu personajul.

Dan Lupu a jucat atat piese de teatru: Stand up, pls! (Teatrul Act), Ivan Turbincă (Teatrul National IL Caragiale), cat si in spectacole de teatru-dans: In asteptare (regizor/rol principal – Club Fabrica), Așchii (Teatrul Arca), Vor mai inflori florile-n noroi? (Studio Casandra) si Don Quijote. Printre premiile pe care le are deja in palmares se numara : Premiul pentru cel mai bun spectacol la sectiunea grup a Galei Tanarului Actor HOP Mangalia si Premiul pentru cea mai buna coregrafie la Festivalul International de Teatru Universitar Casablanca, Maroc cu spectacolul In asteptare, pe care l-a si regizat.

Rucsandra Pop, autoarea textului, se afla la al treilea spectacol cu acesta, dupa Gărgăland si Oracol, care se joacă pe scenele independente. Spectacolul acesta a fost selectat la Festivalul Internaţional Fringe Sibiu si la Festivalul Naţional de Teatru Independent Godot.

Talk to the Bomb este o productie lorgean theatre & Hydra Society, un proiect realizat cu finantarea AFCN, in cadrul stagiunii Se joaca cu casa deschisa.

 

Talk to the Bomb

De: Rucsandra Pop

Cu: Grațiela Bădescu, Alex Fifea și Dan Lupu

Regia: Lala Misosniky

Grafica: Alec Pop

Fotograf: Manole Sava

Urmatoarea reprezentatie: vineri, 27 februarie, 2015, la Godot – Café Teatru, sala SubScenă.

photo TTB

 

 

 

 

 

 


%d blogeri au apreciat asta: