Monthly Archives: Iunie 2013

interviu

Scrisesem de vazut! pe o retea de socializare, atunci cand am citit despre ultima piesa in care joaca Dan Bordeianu.

Despre Interviu, stiam doar ca este noua, tine vreo ora si un pic – neobisnuit pentru genul de piese in care l-am vazut pe Bordeianu, alaturi de el joaca o studenta la UNATC,  si ca aveau sa plece intr-un turneu maraton prin tara cu ea – si aceasta era tot o premiera pentru Bordeianu.

Asteptam piesa si imi doream sa-l vad pe Dan in altfel de rol decat cel de latin-lover – va amintiti telenovelele in care a jucat? – tot timpul am zis ca are ceva de oferit, mult, chiar foarte mult si e pacat! Supozitiile mele care s-au confirmat de-a lungul timpului, vazandu-l pe scena, in diverse roluri.

Interviu este o piesa decupata dintr-o revista de cancan. Pe scurt: un jurnalist merge sa intervieveze o vedeta de carton, stralucitoare in filme de mana a doua in Olanda. O banala conversatie despre silicoane, frumusete si creier de silicon devine brusc interesanta atunci cand cicatricele se recunosc si incep sa dezvaluie secrete. Incepe un joc de genul adevar si provocare, fiecare dintre cei doi protagonisti crescand miza. Pana unde? Interviul iti da toate rasunsurile!

Anunțuri

crize

Crize este un spectacol care iti ofera o varianta de raspuns in ceea ce priveste aventurile de o noapte: pro sau contra?

Regizorul piesei, Vlad Cristache, spune ca e o comedie romantica atipica despre un cuplu tipic de oameni banali, care-si impart frustrarile, aspiratiile, sperantele, traind parca izolati de lume, intr-o relatie disfunctionala de love-hate. E povestea plina de tandrete a unor frumosi ratati nevrotici pentru care granita dintre dragoste si ura e foarte fina.

Un reportaj video al acestei piese puteti urmari aici.

Si despre varianta gay, tot al aceluiasi spectacol, puteti citi aici.


umbra

Cand am accesat link-ul pe care il primisem de la Cata, in primele secunde, am vazut scris umbra este intunecata, ascunsa, poate fi periculoasa. Singurul moment fara umbra este cand stai in intuneric… imediat m-am gandit ca baietii chiar au facut o treaba buna! Stiam ca aveau sa faca un scurt-metraj, de la Cata si de la Andi (Catalin Ivascu si Andrei Sorescu).

De unde au pornit?

Au pornit de la o idee, in urma cu doi ani, dintr-o joaca, in orele de romana. Doi elevi ai clasei a XI a E, sectia filologie, din Colegiul National Nicolae Grigorescu, din Campina. Doi elevi de 18 ani. Inventivi si cu multa responsabilitate. Au un prieten care deja avusese tangente cu scena, Catalin Ivascu, pasionat de teatru, participant la concursul intre licee la sectiunea teatru. Ocupantul locului 1 de 3 ori pentru roluri in ” O noapte furtunoasa”, „O scrisoare pierduta si „Opinia publica” si un  loc 2 pentru rolul din ” Titanic vals”. Pentru o perioada scurta de timp a fost si in pod (Teatrul Podul), insa nu a apucat sa joace intr-o piesa, ci doar in diferite scechiuri. A facut figuratie in  reclame dar a fost si personajul principal intr-una dintre ele, facuta de Castel Film. El este si actorul din acest scurt-metraj.

Ce s-a intamplat?

Ceea ce s-a intamplat este ca au reusit sa duca la capat scurt-metrajul Umbra, castigatorul Concursului Video Art 2013 de la Suceava pentru liceeni. Au castigat! Era cel de-al doilea an cand castigau!

Cine sunt protagonistii?

Andi (Andrei Sorescu) – regizor

Robert (Robert Bitany) – cel care semenaza coloana sonora si nu numai

Catalin Ivascu – actorul

Mai multe despre experienta lor de la filmari si despre talentul din umbra, gasiti aici.

Filmul, despre care un om frumos si cu inima mare a spus ca este simpatic, desi din punct de vedere tehnic are scapari, dar tinand cont de conditiile in care a fost filmat, chiar a iesit ceva dragut, care a si postat linkul si caruia echipa ii multumeste, il puteti vedea pe site-ul  RCC (Republica Culturala Chineza).

Ideea a venit din dorinta sufletului lor de adolescenti de a se intreba cine sunt. Au aflat de umbra colectiva de la Jung, de sinele nostru interior, care de multe ori ne traieste el pe noi in loc sa-l traim el pe noi. In zilele lungi de iarna ideea a capatat forma unui scenariu si urmand tot tipicul realizarii unui film a iesit „Umbra”. Uniti si pasionati „au pierdut” zile si nopti cu aceasta joaca serioasa de-a viata. 

Filmarile s-au facut in Campina unde au avut noroc de oameni intelegatori, care i-au sprijinit si i-au lasat sa filmeze in diferite locatii. Ele au fost facute in luna aprilie, au durat o saptamana, iar atmosfera a fost senzationala. Au fost foarte inventivi: au construit o macara de 4 metri cu motorase de la 2 masini care permiteau sa invarta camera 360 de grade (au folosit-o la scena de pe acoperis), au tras cadre mergand pe role cu camera in mana si multe alte intamplari haioase.

S-au distrat in timpul filmarilor, s-au tras duble peste duble, totul fiind filmat cu un aparat semiprofesionist.

Sunt tineri si frumosi iar ceea ce conteaza este ca sunt foarte pasionati e ceaa ce fac si ca nu se vor opri aici cu genul acesta de film!


forma lucrurilor

Forma lucrurilor de Neil LaBute este un spectacol pe care voiam sa-l vad de mai bine de un an de zile, despre care nu stiam mai nimic. Nici pe cel de la Teatrul Act regizat de Vlad Massaci nu-l vazusem!

Piesa pe care tocmai am vazut-o, in regia lui Vlad Zamfirescu, a fost buna. Nu am sa spun nici exceptionala, dar nici ca nu e buna.  Aceasta sufera de o liniaritate, care mie personal imi displace. Pana intr-un punct, evident.

In esenta ei este o opera de arta sculptata in sufletele oamenilor. Pleaca de la un material brut, banal, care pe parcursul a doua ore si ceva devine rafinat, dezirabil. Cum ar fi sa poti sa sculptezi in trupurile oamenilor, in mentalitatile lor, ca mai apoi sa le schimbi vietile? Cum sa dai, sau cum sa schimbi forma lucrurilor? Intrebari si analize psihologice despre sensul artei si al iubirii, sentimente traite la granite dintre adevar si minciuna si un pic de comedie, cam sarcastica ce-i drept. Pe toate acestea le traiesti pe bune in Forma lucrurilor.

Un text bun, o interpretare foarte buna a lui Dan Radulescu, care pe parcursul intregii piese ne face o adevarata demonstratie a calitatilor sale actoricesti, prin rolul de compozitie pe care il face, pus in evidenta si prin prestatia actorilor: Denisa Nicolae,  Aylin Cadir si Sorin Dobrin.

Decor minimalist si versatil, lumini si muzica foarte bune, piesa Forma lucrurilor este o piesa care te atinge, te misca si te inspira! Te face sa reactionezi, te face sa te intrebi daca sculptura in forme vii este posibila pentru ca in final opera sa fie desavarsita. Este oare?

 


stiri de-acasa

Cand pleci din locul in care te-ai nascut si in care ai crescut, si faci lucrul acesta cu vreo douazeci de ani in urma, esti intotdeauna sensibil cand auzi ca in orasul tau, satuc sau comuna ce e, se intampla niste lucruri cu care tu deja esti mult prea obisnuit. Si pe care tu le simti altfel, diferit, de cei care locuiesc acolo.

Eu am plecat de aproape douazeci de ani de-acasa. Norocul meu ca ‘acasa’ este aproape de Bucuresti.

Despre Stiri din Campina am aflat recent. Am aflat din comentrariile uneia dintre postari, din rand in rand, ca sa zic asa.

Am intrat pe site si chiar m-am simtit ‘ca acasa’.  M-am plimbat putin prin paginile lui si am redescoperit o parte din frumusetea orasului in care m-am nascut si in care am copilarit. Este o frumusete desavarsita. Niciun alt loc nu i-ar putea lua locul vreodata!

Am devenit parteneri si am convenit sa schimbam impresii ori de cate ori avem ocazia.

I think this is the beginning of a beautiful friendship!


%d blogeri au apreciat asta: